La multi ani Mihai Eminescu!!!

“Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”(George Călinescu)

 

DOR DE EMINESCU…
MIHAI EMINESCU-173 DE ANI DE LA NAȘTERE-
,,EMINESCU-cea mai înaltă încorporare a inteligenței române”-Titu Maiorescu;
,,EMINESCU-expresia integrală a sufletului românesc”-Nicolae Iorga;
,,EMINESCU-omul deplin al culturii române”-Constantin Noica.
EMINESCU-“Născut din dorul arborilor, din chemări de izvoare, din deschiderea lunii in flori de nufăr, din boarea de aur magic a Moldovei, Eminescu e numele unei țări și-al unui neam. El a dat limbii române ființă și destin de nemurire, înnobilând-o cu lumină de geniu, cu trestii pline de cântec, cu vis fericit, cu dezmierdari de aprilie, cu mare sub fereastră. Noi suntem patima cladită pe cuvintele lui, și fiecare cuvânt al lui e o vatră de jaratec, lângă care se-ngână povești și doine, ghicitori, eresuri.Eminescu este fulgerul rotund al României trecând prin glasul vechilor păduri, e partea cea mai înaltă a istoriei. Cu el incepe și urcă munții lumii credința noastră în pământul ce-l iubim. El a sădit eternitatea cu tei și plopi, cu seri încărcate de liniște lungă, ne-a împodobit dragostea cu șoapte ce fac stelele să coboare vrăjite până în dreptul tâmplelor si ne-a schimbat gândurile în pasăre care bea luna și se leagănă mereu numai în pânze de apa vie. Ziua nașterii lui Eminescu nu-si va usca niciodată clipele, iar frunzele ei vor suna în răsăritul tuturor generațiilor, vestind că din noianul uitării se desprinde mereu un zeu, încins cu o haină de umbre și raze ca să ne colinde sufletul cu primăveri si cu taine. Și noaptea stingerii lui nu se va intâmpla nici in crăpatul stelelor…,,A fost odată ca-n povești / A fost ca niciodată…” (,,Patima clădită pe cuvintele lui”-volumul,,Insomnii de mătase”-Fănuș Neagu)